Teatrul National - 1850
Teatrul de Papusi - 1956
Filarmonica de Stat Oltenia
Teatrul Liric - 1972
Biblioteca Judeteana Alexandru si Aristia Aman
Biblioteca Universitara
Parcul Nicolae Romanescu din Craiova este cel mai mare si mai cunoscut parc al orasului.
La initiativa lui Nicolae P. Romanescu, primarul Craiovei din acel moment, parcul a fost proiectat de arhitectul francez Edouard Rendont. În 1900, planurile parcului au fost medaliate cu aur la Expozitia Universală de la Paris (1900). Constructia a început în 1901 si a fost finalizată în 1903. Este al treilea cel mai mare parc natural din Europa.
În acest parc sunt câteva obiective foarte interesante.
Podul Suspendat - un pod foarte vechi pe care se poate circula, este situat deasupra apei, despărtind două dealuri.
Castelul Fermecat - pe unul dintre dealuri, în apropierea podului, se află un castel (fost restaurant), acum fiind obiectiv turistic. Ruinele sale sunt foarte frumoase.
Hipodromul Craiova - Inaugurat in 1903, era folosit pentru curse de trap si galop. După cel de-al doilea Război Mondial partea din fata tribunei a fost transformată in teren pentru concursurile de sărituri peste obstacole. Din anul 2000 nu s-a mai desfăsurat nicio activitate.
Hipodromul Craiova - Hipodromul face parte integrantă din Parcul Nicolae Romanescu si se află în extremitatea sudică a orasului Craiova.
În momentul de fată, Parcul Nicolae Romanescu, deci si Hipodromul, este monument national, înscris la pozitia 98 – cod LMI 2004: DJIIaA07924 pe lista monumentelor istorice aprobată prin Ordinul nr. 2314/2004 al ministrului culturii si cultelor, fiind considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă peisageră din România.
Acesta ocupă aproximativ 20,50 de hectare din totalul de 96 de hectare ale parcului si a fost conceput în contextul unui moment în care în Anglia si Franta cursele de cai erau foarte populare. Astfel, după modelul englez, dar mai ales cel francez, hipodromul era o componentă necesară, ba mai mult, indispensabilă societătii. Nu era numai un apanaj al modei momentului ci o reală necesitate, după cum afirmă si Édouard Redont în cartea sa „Ville de Craiova”: „Acest hipodrom va procura orasului o sursă de venit care se va adăuga si la întretinerea parcului”.
Constituirea în parc a unui hipodrom este solicitată de nobilii orasului si de Brigada VI de Rosiori care aveau grajdurile în Valea Fetei, în imediata apropiere a Parcului.
Tribuna din lemn proiectată de Redont, care fusese construită partial a ars la putin timp de la inaugurarea hipodromului, fiind înlocuită cu una din beton.
După cel de-al doilea război mondial, cursele au încetat la hipodrom, iar pe terenul din fata tribunei a fost amenajat un teren pentru concursuri de sărituri peste obstacole. A mai fost construită o altă tribună, pe latura opusă a noului teren de obstacole, pentru a acomoda un număr mai mare de spectatori.
Până în anul 1957, hipodromul intră într-o perioadă de autoconservare, neînregistrându-se activităti sportive. Abia din 1957 se înfiintează la Craiova Clubul Sportiv Orăsenesc, în cadrul căruia reîncepe activitatea sectiei de echitatie, sub comanda veteranului de război Virgil Andronescu si a lui Ioan Dobrisoiu, urmând ca în 1960 sectia să fie înscrisă în registrele Federatiei Ecvestre Române.
În 1969, a fost construit un grajd pentru 12 cai, dar a fost înlocuit la scurt timp (1970) cu unul nou, pentru 21 de cai. Tot acum, se mai construieste un grajd de vară, pentru caii veniti la concursuri.
Din momentul reînvierii sportului ecvestru craiovean si până acum câtiva ani, hipodromul a găzduit numeroase concursuri de sărituri peste obstacole, dintre care cel mai important, primul campionat balcanic de călărie din România.
Ultimul concurs a avut loc în anul 2000, încheind o perioadă încununată de succese ale călăretilor craioveni.
În prezent, Hipodromul este în administratia Clubului Sportiv Municipal al orasului Craiova.
Sursa: Wikipedia
